Comportamentul uman poate fi înţeles prin evoluţia istorică a alimentaţiei. De ce mâncăm într-un anumit fel în România sau în altă ţară? De ce ne hrănim diferit în varii momente ale anului şi cum se face că habitudinile nutriţionale ale omului de astăzi nu coincid cu cele ale înaintaşilor noştri? Care sunt tendinţele pentru viitor? La aceste întrebări am găsit răspuns zăbovind câteva ceasuri în cel mai surprinzător muzeu din lume: Alimentarium. La Vevey (Elveţia), în Muzeul Alimentaţiei (amenajat în clădirea unui fost hotel despre care se spune că l-ar fi găzduit pe Charlie Chaplin – de altfel, actorul, în bronz, veghează asupra edificiului), aveam să descoperim un loc fabulos şi un om extraordinar, care ne-a fost ghid prin “universul hranei omului”.
“Alimentarium este un muzeu interdisciplinar – biologie, istorie, etnografie, antropologie” – ne-a precizat dintru început dr Martin R. Schärer, directorul Fundaţiei şi al Muzeului Alimentarium din Vevey. “Pentru a-i ajuta pe vizitatori să înţeleagă mai bine situaţia actuală, noi le prezentăm aspecte ale istoriei alimentaţiei umane, prin situaţii concrete de odinioară. În secolele trecute, omul avea un fel aparte de a se alimenta, care depindea de ciclul natural al recoltelor. Acest cerc a devenit cu timpul linear, pentru că oamenii au început să cumpere de pe piaţă, şi nu să producă ei înşişi anumite produse prime necesare în prepararea hranei. Acest lucru a determinat schimbări comportamentale fundamentale. După anii ’40 şi, mai ales, în ultimele decenii, vorbim despre o mondializare şi în domeniul alimentar. Ceea ce este interesant e că această mondializare nu exclude contrariul. Putem mânca o mulţime de lucruri aduse de pe alte continente, din cealaltă emisferă, dar nu renunţăm la produsele noastre tradiţionale.” Ceva suculent în farfurie
Celor care se tem că, într-o zi, vom ajunge să ne luăm prânzul, precum astronauţii, din pastile în care sunt concentrate fel de fel de mâncăruri, dl Martin R. Schärer le dă o veste bună: “Acest lucru nu se va întâmpla niciodată! Omul va mânca pilule doar în situaţii extreme – în spaţiu etc. Şi asta pentru că a mânca înseamnă mai mult decât a-ţi umple stomacul. Nu înseamnă doar a-ţi completa nevoile nutriţionale, ci şi o plăcere, o participare socială la actul de a mânca. Gestul simplu de a te hrăni conţine în el şi valoare de comunicare. «A mânca» înseamnă fără îndoială «a comunica», iar cu pilula nu se poate face această comunicare. A te hrăni înseamnă şi a mânca cu ochii, cu toate simţurile… A mânca un preparat care are gust, care miroase bine etc. Toate acestea au un rost şi nu va exista niciodată faimoasa pilulă”. Care va fi alimentaţia omului peste 100 de ani? “Nu ştiu, nu sunt profet”, răspunde interlocutorul nostru. “Poate se vor descoperi noi plante sau noi reţete, dar, după mine, întotdeauna va exista ceva suculent în farfurie!”
“Cuisiner, manger, acheter, digérer”
În 2002, când Alimentarium împlinea 17 ani, a fost deschisă noua expoziţie permanentă a muzeului, întinsă pe două niveluri şi având tema: “A găti, a mânca, a cumpăra, a digera”. Sectorul “cuisiner” prezintă istoria focului şi tehnicile de preparare a hranei, diferitele transformări prin care trece hrana în timpul preparării, precum şi o mare bucătărie demonstrativă. Sectorul “manger” scoate în evidenţă relaţia dintre om şi alimente, vorbeşte despre post, echilibru alimentar şi încearcă să conjuge timpul în funcţie de momentele din zi dedicate mesei. Sectorul “acheter” tratează subiecte precum: consumul de alimente, securitatea alimentară, fabricarea tradiţională şi industrială, comercializarea alimentelor etc. În fine, în ultimul spaţiu se explică cum se face digestia şi care este rolul metabolismului.
Prezenţe româneşti
Pentru Martin R. Schärer, România nu reprezintă o “gaură neagră”. În anul 1996, sub genericul “La vie, la mort, le pain”, Muzeul Naţional al Agriculturii de la Slobozia (Ialomiţa) a prezentat, la Vevey, la standul românesc, rituri şi ceremonialuri care au în miezul lor “pâinea cea de fiinţă”. Alte colaborări cu instituţii româneşti sunt dorite de muzeul elveţian, tot aşa cum există interes pentru intrarea în patrimoniul Alimentarium a unor piese care să vorbească despre civilizaţia (gastronomică) neamului nostru.
Piramida alimentară
Aşa cum este ea prezentată în primul sector al expoziţiei permanente de la Alimentarium – piramida alimentară vizează o hrană echilibrată şi variată. Ea garantează un aport suficient de energie şi de nutrimente. Pe de altă parte, corpul nu are nevoie de toate nutrimentele în aceeaşi cantitate, pe întreg parcursul vieţii, acestea variind, de asemenea, şi în funcţie de starea de sănătate a organismului. Alimentele aflate la baza piramidei – apa, ceaiul, legumele şi fructele – trebuie consumate în cantitate mai mare decât cele aflate către vârful piramidei: carnea, alcoolul, cafeaua ş.a. Diversitatea alimentelor din cuprinsul aceleiaşi grupe, în schimb, cauţionează o succesiune variată a meselor, fără riscul de a lăsa pe dinafară, la un prânz, vreunul dintre elementele nutritive necesare organismului. Un program informatizat permite vizitatorului să afle cât mai multe despre alimentele ce se înscriu într-una dintre grupe şi calităţile lor.
În Jurnalul de bucătărie (Jurnalul Naţional), 17 octombrie 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu